În acțiune · Cadru
Cadrul Dialogue Five (D5)
Construind punți între instituții, comunități și societăți. Un cadru internațional pentru dialog multilateral, drepturile omului, libertatea de conștiință și religie, pace și securitate. Conceput și dezvoltat de Dr. Liviu Olteanu, 2013.
Origini și viziune
Răspunzând fragmentării răspunsurilor instituționale
Cadrul Dialogue Five (D5) este un cadru multidisciplinar, multi-instituțional și multinivel, conceput în 2013 de Dr. Liviu Olteanu, profesor universitar, cercetător academic și avocat internațional pentru drepturile omului, libertatea de conștiință, libertatea religioasă, demnitatea umană și pace.
A apărut din cercetarea academică interdisciplinară și din experiența în diplomația internațională, prin implicarea în cadrul Națiunilor Unite la Geneva, New York și Viena, precum și cu instituții regionale precum Consiliul Europei, Parlamentul European și OSCE. Răspunde unei provocări fundamentale a societăților contemporane: fragmentarea responsabilităților și răspunsurilor instituționale la crizele globale complexe.
Premisa sa centrală este că protejarea demnității umane, promovarea libertăților fundamentale, prevenirea discriminării și violenței, precum și promovarea păcii durabile necesită mai mult decât inițiative instituționale izolate. Ele impun o cooperare structurată între diferiți actori, discipline și niveluri de guvernanță.
Cadrul a fost dezvoltat de Dr. Olteanu ca profesor universitar și apoi Secretar General al Asociației Internaționale pentru Apărarea Libertății Religioase (AIDLR), Elveția, iar acum este Președinte și CEO al Fundației Internaționale Ambassadors for Dignity and Freedom (A4D), Spania. A fost prezentat la Conferința de la Madrid privind Drepturile Omului și Minoritățile Religioase, în ianuarie 2014, și documentat în declarația scrisă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului A/HRC/25/NGO/121, „Libertatea religioasă și minoritățile religioase: ‘Dialog Five’ – Dezvoltarea unui cadru holistic”.
Cinci categorii de actori
Cinci voci la aceeași masă
Cadrul reunește cinci categorii de părți interesate a căror cooperare este indispensabilă pentru a aborda provocările contemporane privind drepturile omului. Contribuția sa distinctivă nu constă doar în a le reuni, ci în a crea un dialog susținut, înțelegere reciprocă, coordonare instituțională și acțiune colaborativă.

01
Diplomați
Ambasadori și reprezentanți ai misiunilor diplomatice, minister de externe și organizații internaționale: expertiză în diplomație, negociere, cooperare internațională și prevenirea conflictelor.
02
Lideri politici și factori de decizie
Reprezentanți guvernamentali, parlamentari, miniștri și funcționari publici responsabili de legislație, politici publice și decizii instituționale.
03
Academicieni și cercetători
Cercetători, profesori universitari și experți în drept, teologie, studii religioase, diplomație, filosofie, istorie, științe politice și relații internaționale.
04
Lideri religioși și comunități de credință
Reprezentanți ai tradițiilor religioase, bisericilor și organizațiilor confesionale: perspective etice, implicare comunitară, înțelegere interreligioasă și construirea păcii.
05
Societatea civilă și reprezentanți profesionali
Organizații neguvernamentale, jurnaliști și profesioniști media, practicieni în drept, judecători, lideri de afaceri și alți actori implicați în drepturile omului și responsabilitatea socială.
Trei niveluri de implicare
Național, regional și internațional

A
Nivel național
Cooperare între autoritățile publice, reprezentanții diplomați, instituțiile academice, comunitățile religioase și societatea civilă, cu atenție acordată instituțiilor responsabile de afaceri externe, justiție, educație, cultură și drepturile omului. Scopul: politici publice incluzive, prevenirea discriminării și protejarea libertății de conștiință, religie sau convingere.
B
Nivel regional
Implicare alături de Consiliul Europei, Uniunea Europeană și instituțiile sale, OSCE/ODIHR, Uniunea Africană, Organizația pentru Cooperare Islamică și alte organizații regionale, pe provocări care depășesc granițele: discriminarea religioasă, persecuția, extremismul, violența și polarizarea socială.
C
Nivel internațional
Sistemul Națiunilor Unite ca principal cadru pentru dialog multilateral, incluzând Consiliul pentru Drepturile Omului, UNESCO și UNICEF, alături de forumuri și instituții precum Forumul Interreligios G20 și Comisia Statelor Unite pentru Libertatea Religioasă Internațională (USCIRF), cu respectarea mandatelor și independenței acestora.
Obiective strategice
Șase obiective interconectate
Cadrul se bazează pe cercetare în drept internațional, drepturile omului, diplomație, studii religioase, educație, geopolitică și studiul organizațiilor internaționale, precum și pe experiența practică acumulată în conferințe, consultări diplomatice, seminarii academice și întâlniri interreligioase.
01
Protejarea demnității și a libertăților
Demnitatea umană și libertățile fundamentale, cu atenție deosebită asupra libertății de conștiință, religie sau convingere.
02
Promovarea dialogului dincolo de diferențe
Respect reciproc între oameni cu convingeri religioase, filosofice, culturale și politice diferite.
03
Întărirea diplomației preventive
Abordarea tensiunilor înainte ca acestea să escaladeze în discriminare, persecuție sau violență.
04
Dezvoltarea educației și formării
Pregătirea diplomaților, factorilor de decizie, cercetătorilor, liderilor religioși, profesioniștilor media și societății civile pentru o implicare constructivă.
05
Încurajarea cooperării instituționale
Reducerea fragmentării și întărirea comunicării între actorii naționali, regionali și internaționali.
06
Contribuirea la pace și securitate umană
Promovarea cooperării, justiției, pluralismului și respectului față de demnitatea intrinsecă a fiecărei ființe umane.
Pacea durabilă nu poate fi construită fără respectarea demnității umane, iar demnitatea umană nu poate fi pe deplin protejată acolo unde libertatea de conștiință este negată.
Convingerea călăuzitoare a Cadrului Dialogue Five
Evoluție istorică
De la idee la implementare internațională
January 2014
Conferința Internațională de la Madrid
Cadrul este introdus la conferința privind drepturile omului, libertatea religioasă și minoritățile religioase, găzduită de Facultatea de Drept a Universității Complutense din Madrid, cu Prof. Dr. Heiner Bielefeldt, pe atunci Raportor Special ONU pentru Libertatea Religiei sau a Convingerii, și dna Rita Izsák, pe atunci Expert Independent ONU pentru Problemele Minorităților. Este ulterior documentat în declarația scrisă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului A/HRC/25/NGO/121.
June 2014
Națiunile Unite, Geneva
Evenimente conexe privind Drepturile Omului la nivel mondial, Libertatea Religioasă și Minoritățile Religioase, organizate în timpul unei sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului, sub conducerea Dr. Liviu Olteanu, pe atunci Secretar General al AIDLR, cu sprijinul misiunilor diplomatice și al partenerilor, printre care Canada, Spania, Norvegia, Uruguay și Consiliul Europei.
May 2016
Conferința Internațională de la Madrid
„Libertate, religie și securitate: termeni antagonici într-un context de nesiguranță internațională?”, co-sponsorizat de Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei, cu E.S. Rafael Catalá Polo, pe atunci Ministru al Justiției din Spania, și Ambasadoarea Belén Alfaro, Ambasador Itinerant pentru Alianța Civilizațiilor.
23–25 November 2016
Summit Global privind Religia, Pacea și Securitatea, Geneva
Desfășurat la Palais des Nations al Națiunilor Unite, dezvoltat de Dr. Olteanu în calitate de Secretar General al AIDLR, alături de E.S. Adama Dieng, Subsecretar General ONU și Consilier Special pentru Prevenirea Genocidului. S-a încheiat cu o declarație privind următorii pași către o Platformă Internațională privind Religia, Pacea și Securitatea, poziție asumată ulterior de A4D.
Perspective instituționale
Ce au observat doi Raportori Speciali ONU
2014
Prof. Dr. Heiner Bielefeldt
Raportor Special ONU pentru Libertatea Religiei sau a Convingerii, 2010–2016. Participând la Conferința de la Madrid, a subliniat importanța reunirii diferitelor categorii de actori și a asigurării cooperării între instituții la nivel național, regional și internațional. A avertizat asupra fragmentării instituționale, a cerut coordonare pentru ca abordările să nu se submineze reciproc și a descris structura conferinței drept un exemplu care merită aplicat în mod regulat. Referință: A/HRC/25/NGO/121, Secțiunea III.
2018
Prof. Dr. Ahmed Shaheed
Raportor Special ONU pentru Libertatea Religiei sau a Convingerii, 2016–2022. Într-un interviu acordat Dr. Liviu Olteanu, publicat în „Diplomație și educație pentru libertatea religioasă: o prioritate pentru politicile publice” (AIDLR, Berna, 2018, pp. 24–42; Dialogue Five la pp. 37–38), a declarat: „Intenționez cu adevărat să continui această abordare și cred că, fără ea, nu vom putea niciodată să realizăm pe deplin dreptul la libertatea religiei sau a convingerii.” A numit două priorități: Alfabetizarea FoRB și Diplomația FoRB.
★
Trei dimensiuni complementare
Coordonare instituțională la toate nivelurile de guvernanță; participare incluzivă a comunităților religioase, mediului academic și societății civile; și educație proactivă și acțiune preventivă, de la alfabetizare religioasă și formare profesională până la inițiative practice care încurajează respectul reciproc.
Dialogue Five și A4D
Un cadru conceptual și o platformă instituțională
Dialogue Five face parte din fundamentele intelectuale și strategice ale Fundației Internaționale Ambassadors for Dignity and Freedom (A4D). Oferă baza conceptuală pentru conferințe, inițiative academice, programe educaționale, formare profesională și dialog internațional, în timp ce A4D oferă platforma instituțională prin care principiile sale sunt dezvoltate, promovate și transpuse în inițiative practice alături de instituții, universități, comunități religioase, factori de decizie și organizații ale societății civile.
Dialogue Five oferă cooperare fără uniformitate, diversitate fără ostilitate și implicare instituțională fără a compromite libertatea de conștiință. Încurajează trecerea de la izolare instituțională la cooperare, de la confruntare la dialog constructiv, de la intoleranță la respect reciproc, de la răspunsuri reactive la diplomație preventivă și de la inițiative fragmentate la responsabilitate comună.
Cinci voci. Trei niveluri. O singură responsabilitate comună: demnitatea umană.